Adrian Mihailov - Bestial Records, un deceniu de extremităţi

Trimite acest articol unui prieten

Am prezentat firma Bestial Records din Timişoara, dacă-mi amintesc bine, încă de prin 1997, an în care a făcut primii paşi în domeniu. Cine nu ştie cum mergeau lucrurile pe atunci în aria metalului extrem o poate afla din rîndurile care urmează.

Cine era, de fapt, Adrian Mihailov?
„Mi-ar plăcea să cred că pe Adrian Mihailov, cel de la începutul anilor 2000, îl cunosc toţi cei ce au sau au avut legătură cu fenomenul rock şi, în special, cu metalul din România. Aşa că vă voi spune cîteva cuvinte despre mine, cel din 2007. Am 37 de ani, sînt căsătorit şi am o fetiţă de doi ani şi jumătate. Am o afacere destul de profitabilă, şi anume un magazin online care vinde mai puţin muzică şi mai mult accesorii legate mai ales de sectorul metal, dar nu numai. Dintre hobby-uri aş putea menţiona cititul, muzica şi calculatoarele.”

Cînd ai început să intri în contact cu muzica rock şi ce te-a determinat să fondezi Bestial Records?
„Ascult rock din liceu, deci de peste 20 de ani. Am început cu DEEP PURPLE, PINK FLOY, BLACK SABBATH şi trecînd prin aproape toate subgenurile rockului am ajuns să ascult mai ales doom/gothic, death şi black metal. Aşa cum am mai spus-o de nenumărate ori, înfiinţtarea casei de discuri Bestial Records a fost oarecum rodul întîmplării: cei din WICCAN REDE aveau nevoie de un producător pentru un album (pe care l-au scos în cele din urmă sub titulatura NEGURĂ BUNGET) şi m-au contactat pe mine. Ne cunoşteam pentru că tocmai ne deschisesem, eu şi fratele meu, un magazin de muzică în Timişoara şi le distribuiam nişte casete demo WICCAN REDE. Mi s-a părut interesant să mă implic în acest proiect şi am plecat cu cei doi 'negurişti' în Bucureşti, unde au înregistrat în doar două zile albumul Zîrnindu-să.”

De ce ai ales să te ocupi doar de latura extremă?
„Pentru că aşa s-a întîmplat: primele trupe care m-au contactat şi cu care am semnat contracte (NEGURĂ BUNGET, MAKROTHUMIA, GRIMEGOD, GOD, GOTHIC) aparţineau sectorului mai dur, iar apoi ne-am specializat în astfel de producţii.”

Ai avut un plan de acţiune bine stabilit sau pur şi simplu ai lăsat să curgă totul de la sine?
„Ar da bine acum să spun că totul era calculat, că aveam un plan de lansări făcut pe trei ani, însă realitatea este că am făcut totul aşa cum a venit. Neavînd o firmă mare şi un domeniu de activitate profitabil (oare mai crede cineva că poţi să faci bani producînd trupe underground?), a trebuit să-mi stabilesc lansările de noi albume în funcţie de capacitatea de a face rost de bani pentru fiecare din aceste albume.”

Pe ce criterii ai decis să alegi trupele şi care-a fost prima cu care ai intrat în contact?
„Prima trupă: WICCAN REDE/NEGURĂ BUNGET. De fapt, stai aşa, acum, că a trecut atîta vreme, sînt dispus să fac mărturisiri complete! De fapt prima trupă cu care am intrat în contact şi căreia i-am produs (mai bine zis multiplicat) un demo, a fost o trupă locală, fără absolut nici o valoare, numită BLACK ROSES. A fost doar un gest de susţinere a unei trupe din oraşul nostru şi nu ne-am implicat în realizarea acestui demo. Am multiplicat doar materialul primit de la ei iar apoi am organizat o lansare la noi în magazin. Ca să ne distrăm, am rugat cîţiva prieteni să 'cumpere' casetele puse la vînzare, aşa că stocul s-a epuizat în cinci minute, sub privirile stupefiate ale membrilor formaţiei (care poate citesc acest interviu şi vor afla că singurul lor moment de glorie a fost de fapt o înscenare).”

Care-a fost primul produs pe care l-ai scos şi care au urmat?
„Dacă tot sîntem la ora de istorie, NEGURĂ BUNGET cu Zîrnindu-să, urmat de GRIMEGOD cu Dreamside of Me şi MAKROTHUMIA cu The Rit of Individuation. Imediat dupa lansarea lui Zîrnindu-să am fost contactat de cele mai importante trupe ale momentului: GRIMEGOD, MAKROTHUMIA, GOD, GOTHIC, INTERITUS DEI, ABIGAIL etc. Toţi doreau să scoată albume la noi, pe de o parte pentru că au văzut succesul pe care l-a avut NEGURĂ BUNGET, iar pe de alta pentru că nu aveau altă alternativă. De-a lungul timpului, colaborarea cu trupele aflate sub contract a fost bună, chiar dacă au apărut voci din rîndul trupelor care mi-au reproşat că îi favorizez pe NEGURĂ BUNGET.”

Care-a fost prima ta satisfacţie? Dar deziluzie?
„În privinţa produselor lansate de casa noastră de discuri, toate au fost satisfăcătoare pentru mine şi nici unul nu m-a deziluzionat. Am avut prima mare satisfacţie cînd am constatat că toţi cei implicaţi în promovarea metalului m-au ajutat fără nici un fel de rezerve. Altă mare satisfacţie a fost să constat că trupele noastre nu erau cu nimic mai prejos decît trupele de afară, lucru demonstrat de recenziile foarte bune pe care le-au avut albumele noastre în revistele şi site-urile de profil din străinătate. Dezamăgiri notabile n-am avut. E adevărat că nu toate albumele au fost primite la fel de bine, însă în linii mari nu pot spune că am produs albume dezastruoase.”

Care este topul albumelor Bestial şi care trupe ţi-au adus cele mai multe satisfacţii (inclusiv financiare)?
„Aranjarea în ordinea numărului de unităţi vîndute nu este semnificativă dintr-un motiv foarte simplu: de la înfiinţarea casei de discuri şi pînă în prezent, interesul faţă de muzica metal românească a tot scăzut. Astfel că o trupă care a prins un contract la noi mai tîrziu are cu siguranţă vînzări mai slabe decît una care a semnat cu noi chiar la început. Cu certitudine însă, NEGURĂ BUNGET are vînzările cele mai mari, iar la vînzările din ţară se adaugă şi cele din străinătate.”

Cum vezi activitatea din primii ani în comparaţie cu ceea ce se-ntîmplă în prezent?
„Înainte exista mai mult entuziasm (şi din partea trupelor şi din partea noastră şi din partea publicului). Acum acest entuziasm a mai scăzut, am putea spune că ne-am mai maturizat şi blazat cu toţii.”

S-a împlinit un deceniu de Bestial. Care ar fi rezumatul pe scurt?
„Avem 37 de albume, 6 demo-uri şi 8 licenţe, în total 26 de trupe au scos albume sau demo-uri la noi. Am organizat concerte cu MOONSPELL, ROTTING CHRIST, fraţii Cavanagh (ANATHEMA), precum şi numeroase concerte cu trupe româneşti şi străine sub egida Metal Under Moonlight (concerte organizate în Bucureşti de Titus Constantinescu). În momentul de faţă, graţie răspîndirii Internetului au scăzut considerabil vînzările de muzică. Activitatea firmei este centrată acum pe vînzări: facem importuri de la peste 20 de firme din Uniunea Europeană şi ne mărim în permanenţă lista de furnizori. Aducem bocanci, curele, medalioane, brăţări, postere, steaguri, bijuterii, şepci etc.”

Ce urmează?
„Avînd în vedere succesul pe care l-a avut Bestial Metal Fest, ne gîndim serios să reluăm activitatea Bestial Records. Este foarte posibil ca în cel mai scurt timp să începem din nou să producem albume, de data aceasta pe CD. Însă o activitate susţinută pe această direcţie este posibilă doar dacă există interes din partea publicului de a achiziţiona albume cu formaţii româneşti.”