THE BLOODLINE - Cînt doar gothic

Trimite acest articol unui prieten

Pe vremuri, PYOGENESIS făcea o figură frumoasă pe scena gothică. La un moment dat, trupeţii au hotărît să schimbe macazul, dar basistul Roman Schoensee nu a fost de acord. El a rămas fidel sonorităţilor gothice şi s-a retras, urmîndu-şi drumul pe cont propriu. În urma unei convorbiri cu el, am refăcut traseul său muzical din ultimii cinci ani şi am discutat despre primul său produs, Opium Hearts, apărut sub titulatura THE BLOODLINE.

Roman, îţi reamintesc că ultima oară am vorbit cu ocazia concertului PYOGENESIS din ’94 de la Live Music Hall. Vă aflaţi încă în underground şi interviul pe care l-am realizat atunci s-a numărat printre primele pe care le-aţi acordat.
„Au trecut mulţi ani de atunci. Îmi aduc aminte de concert şi de interviu, dar nu-mi amintesc ce am discutat.”

Cu tine în grup, PYOGENESIS era o titulatură cu bune prestaţii pe teritoriul rockului gothic. De ce ai părăsit trupa?
„Nu-mi mai plăcea atmosfera dominantă în grup. Fiecare înclina spre alte direcţii muzicale, iar lucrurile evoluau într-un mod care nu mă satisfăcea. Pe de altă parte, aveam de lucru în studioul meu, aşa că am preferat să merg pe acest drum, decît să realizez lucruri care nu mai erau pe gustul meu.”

De ce crezi că PYOGENESIS şi-a schimbat brusc atitudinea faţă de gothic ?
„Fiecare dintre membri voia să facă altceva. Principalii compozitori erau însă Tim şi Flo. Ei au decis să urmeze direcţia de acum.”

Ce ai făcut după ce ai părăsit PYOGENESIS?
„În 1997 am format THE BLOODLINE, dar am cîntat în paralel şi la THE DREAMSIDE. Am colaborat cu multe trupe, precum SHOCK THERAPY, SILKE BISCHOFF, am scris muzică de film şi am produs mai multe trupe.”

Pentru ce trupe ai fost producător?
„DESASTER, LIQUIDO, SILKE BISCHOFF, MAYHEMIC TRUTH şi altele.”

Să ajungem şi la THE BLOODLINE, pentru că pînă la urmă acesta este scopul interviului.
„THE BLOODLINE e o trupă adevărată. Kemi, vocalista grupului olandez THE DREAMSIDE, a venit alături de mine. Ea face bass-ul şi vocea, iar eu chitara şi vocea. Am format THE BLOODLINE imediat după plecarea mea din PYOGENESIS, în primăvara lui ’97. În plus, colaborăm cu o serie de muzicieni, dar doar în concerte. Avem plănuite şi apariţii live, dar trebuie mai întîi să vedem cum merge vînzarea lui Opium Hearts.”

De cînd datează piesele THE BLOODLINE?
„Imediat după ce am părăsit PYOGENESIS, am avut de gînd să formez, împreună cu bateristul Wolle, o trupă de gothic metal. Wolle însă a preferat să meargă mai departe cu PYOGENESIS, iar eu a trebuit să alcătuiesc singur THE BLOODLINE. Într-un timp relativ scurt au apărut şi majoritatea compoziţiilor.”

Piesele de pe Opium Hearts puteau figura în repertoriul PYOGENESIS?
„Da, dar în prima parte a existenţei sale.”

De ce a durat aşa de mult pînă cînd ai scos Opium Hearts?
„Nu găseam oamenii necesari şi nici nu ştiam cum se pune pe picioare un grup. Aveam piesele scrise, dar mai trebuiau şi înregistrate. În paralel, lucram şi pentru alte trupe sau muzicieni şi de aceea am fost nevoit să amîn lansarea acestui prim produs THE BLOODLINE.”

Ce-mi poţi spune despre cele nouă piese reunite sub numele Opium Hearts?
„Îmi propusesem să realizez o muzică atmosferică, pe care s-o asculţi cu plăcere. Pe de altă parte, voiam să introduc şi elemente mai dure (chitare, voce), îmbinînd ambele laturi într-un mod armonios, atît în studio, cît şi pe scenă. Textele sînt personale, dar există şi poveşti fictive.”

De unde acest nume de disc?
„Din anumite întîmplări personale. Textele vorbesc despre oameni pe care i-am cunoscut. Am scris, de exemplu, despre bateristul primei mele formaţii, care a murit din cauza consumului de heroină.”

Ce te face să rămîi fidel rockului gothic?
„Această muzică m-a însoţit tot timpul pînă acum. Compun şi produc muzică din aria gothică, chiar dacă am înclinaţii şi spre dark wave sau alte genuri apropiate. Cam tot ceea ce fac se înscrie pe această direcţie, indiferent dacă este vorba despre muzica realizată cu grupul sau pentru coloana sonoră a unui film. Nu am procedat precum foştii mei colegi de la PYOGENESIS, care au trecut fără nici o problemă de la gothic la alternativ. Cu gothicul am început, cu el merg înainte. Normal, îmi place să ascult şi alte genuri muzicale, dar de cîntat cînt doar gothic.”

Acasă ce asculţi?
„Ultimul FIELDS OF THE NEPHILIM, Lost Paradise (PARADISE LOST), soundtrack-uri, SMASHING PUMPKINS, DEPECHE MODE.”

Care sînt favoriţii tăi din noua generaţie?
„Nu prea mă interesează noul val de trupe. Nu prea mai au vînă, dar îi apreciez pe cei de la IN FLAMES. Din zona black îmi plac MAYHEMIC TRUTH, un grup care aduce cu vechiul BATHORY din perioada Hammerheart, dar cu o muzică ceva mai evoluată.”

Mai există în ziua de azi o scenă gothică puternică?
„Da, dar trebuie să facem o diferenţă între formaţiile de wave gothic şi cele de gothic metal. În Germania, fanii ambelor stiluri se ascultă reciproc. În undergroundul gothic nu există o aşa de mare diferenţă precum în sectorul heavy metal.”

Ce părere ai despre CREMATORY, THEATRE OF TRAGEDY etc?
„Ce să mai spun? Cunosc personal muzicienii acestor trupe. Sînt oameni de treabă, dar nu-mi place ceea ce fac.”

După părerea ta, care e cel mai bun grup gothic care activează în prezent?
„FIELDS OF THE NEPHILIM. Au fost şi au rămas cei mai buni.”

Ce ar trebui să faceţi pentru a urca în vîrful ierarhiei gothice din Germania?
„Faptul că, de exemplu, HIM e un nume mare în Germania, face ca acest gen să aibă mulţi suporteri şi, implicit, beneficiezi şi tu de ei. Pentru new comers e destul de dificil, dar dacă ai o muzică bună, poţi străpunge bariera.”

Cu ce trupă seamănă THE BLOODLINE?
„Cred că vechiul sound PARADISE LOST e cel mai aproape de noi. O revistă a spus că semănăm cu SEPTIC FLESH, dar personal nu am ascultat niciodată acest grup. Am citit despre el, dar nu am avut ocazia să-l văd live sau să-i ascult muzica. O să-mi cumpăr un CD cu acest grup, fiindcă bănuiesc că nu e rău.”

Cît e de complicat să compui muzică gothică?
„Pentru mine e uşor. Trebuie să ai feeling-ul necesar şi să simţi această muzică.”

Care sînt albumele care te-au impresionat de-a lungul anilor?
„Stai să mă gîndesc. Primul meu album favorit e Reign In Blood (SLAYER). Urmează Mensch - Maschine (Kraftwerk), Earth Inferno (FIELDS OF THE NEPHILIM), tot ce a apărut sub titulatura DEAD CAN DANCE şi Lost Paradise (PARADISE LOST).”


Titlurile pieselor de pe Opium Hearts: Houmfor; Paralyzed; Opened Eyes Dream; A Sacred Place; Dh’Iya; Black Waters Turn To Dust; Bloodline; Shadowflames; Left To Rot Forever.